Cele mai mari realizări în IT ale românilor, în 2015

Anul 2015 a fost unul extrem de productiv pentru românii din sectorul IT, aceștia oferindu-ne câteva motive să fim mândri de țara noastră.

Pentru că anul 2015 aproape a luat sfârșit, ne-am gândit să ne uităm în urmă și să vedem ce contribuție au avut românii pe parcursul ultimelor 11 luni în sectorul IT. După cum era de așteptat, nu am fost dezamăgiți de performanțele conaționalilor noștri, care au reușit să se remarce atât prin hardware-ul creat, cât și prin software-ul realizat pentru unele dintre cele mai mari companii ale lumii.

Uitându-ne peste cele șapte mari realizări ale românilor din IT de anul acesta, nu putem să nu observăm un lucru foarte clar: implicarea acestora în efortul de salvare a mediului înconjurător. În 2015, românii nu au stat pe margine și au luat exemplul unora dintre cele mai importante start-up-uri din țările occidentale, creând diverse lucruri menite să combată poluarea, cum ar fi biciclete pliabile sau servicii de ride-sharing sau metode.

Nu aveam cum să uităm nici de Vector Watch, realizat de ingineri și antreprenori români. Fiind unul dintre cele mai mediatizate dispozitive purtabile ale acestui an, am ales să începem lista chiar cu Vector.

Vector Watch, primul smartwatch produs de români

Vector Watch a fost prezentat lumii în Elveția, iar marea noutate pe care o aduce pe o piață destul de plină este autonomia de aproape o lună. Ceasul poate fi folosi în tandem cu telefoane care rulează Android, iOS și Windows, ceea ce este un lucru important pentru o piață care se împarte, în general, între Android și iOS. Ceasul Vector este disponibil în două forme: rotund de 43,5mm și dreptunghiular de 40,5mm, adică Luna, respectiv Meridian.

Cine sunt românii care au contribuit la dezvoltarea Vector Watch? Pe lângă Andrei Pitiș și Radu Georgescu, cel din urmă a investit în 2014 aproximativ jumătate de milion de euro în proiect, mai sunt acţionari Dan Tudose şi Irina Alexandru. Joe Santana a fost recrutat apoi, iar el este fost director şi pre­şedinte al Timex, producător recunoscut pentru ceasurile clasice. De asemenea, echipa este completată de desig­nerul Steve Jarvis, care în trecut a lucrat pentru Nike

Bicicleta pliabilă care cântărește cât două pisici

Da, suna mai bine dacă avea greutatea unei singure pisici, dar știința nu a ajuns încă atât de departe. Petre Crăciun și Ligia Stan, creatorii bicicletei pliabile Hummingbird, caută finanțare pentru proiectul lor pe Kickstarter. În prezent, cu 11 zile rămase până la finalul campaniei, aceștia au reușit să strângă 42.000 de lire, ținta fiind de 50.000, așa că orice ajutor este apreciat în acest moment.

Tradițional, pliabilele au fost o combinație între o bicicletă obișnuită și una destul de mică. Avantajul celor de dinainte era că reușeau să se “rupă” în două pentru a fi cărate pe scări. Dar pliabilele erau grele și urâte, iar Petre a vrut ceva elegant. Nu a dormit nopțile gândindu-se la un design frumos, dar care să aibă și funcționalitate practică.

Atunci s-a gândit că ar putea să monteze brațul care basculează roata din spate fix pe axul central, acolo unde este și pinionul bicicletei. A calculat și a ajuns la designul brațului din aluminiu care completează elegant linia bicicletei. Dacă va ieși din campania de Kickstarter, bicicleta va avea un preț de 1.550 – 1.890 de lire sterline.

Primul serviciu de car sharing din România

Pony Car Sharing este un concept implementat de doi investitori din echipa de publicitate a agenției Marks. Ideea presupune partajarea de mașini, astfel încât să ai mobilitate de transport după ce te înregistrezi pe platforma dedicată proiectului.  Singurele condiții de utilizare ale mașinilor sunt acelea de a respecta regulile impuse de legislația în vigoare și cele impuse de firma care a implementat proiectul, inclusiv parcarea legală în spațiul public sau în parcările cu taxă ale primăriei.

În prezent, flota PONY Car Sharing numără 30 de mașini: 25 de mașini Volkswagen UP și cinci Smarturi, toate echipate cu un sistem de management de monitorizare și control al flotei, astfel încât poziția și orice avarie apărută pe parcurs sunt cunoscute în orice moment de către cei ce administrează serviciul. Serviciul a devenit operațional la sfârșitul lunii octombrie, în sistem înregistrându-se peste 500 de utilizatori, un minut de utilizare costând un leu, singura cheltuială a șoferilor.

Cercetătorii români combat poluarea

După cum vă spuneam mai devreme, românii s-au implicat activ în lupta împotriva poluării, iar activitatea cercetătorilor din Miercurea-Ciuc este unul dintre cele mai bune exemple. Specii noi de bacterii cu proprietăți depoluante au fost izolate de cercetători, care le-au testat şi spun că este o premieră mondială, urmând să le utilizeze pentru reducerea poluării mediului, ca alternativă la metodele chimice.

Multe dintre bacteriile pe care specialiştii de la Universitatea din Miercurea Ciuc au reușit să le izoleze din ape uzate, au capacitatea de a biodegrada fenolul şi compuşii fenolici, poluanţi toxici care pot provoca mutaţii genetice, chiar ereditare, şi tumori canceroase.

Profesorul universitar chimist Alexandru Szép a explicat că astfel de poluanţi sunt prezenţi în apele uzate provenite din industria chimică organică, din gudroanele de la distilarea uscată a cărbunelui, a lemnului, din industria farmaceutică şi cea a adezivilor şi maselor plastice. Potrivit acestuia, bacteriile identificate cu proprietăţi depoluante ”se hrănesc” cu fenol şi compuşi fenolici, pe care îi utilizează ca sursă de carbon necesară dezvoltării lor, curăţând, astfel, mediul de substanţele toxice.

Românii care vor să detroneze Facebook

Era imposibil să ignorăm rețelele sociale și realizările unor tineri timișoreni. După cum scriam în urmă cu ceva vreme, aceștia au pus bazele unui site care va fi nu doar o platformă de socializare, ci va avea și un motor de căutare defalcat pe diverse domenii, inclusiv un robot cu inteligență artificială, care va răspunde oricărei curiozități.

Ideea le-a venit încă din facultate și a devenit realitate cu bani din sponsorizări. După un an de muncă echipa numără aproape 30 de persoane, atât în România, Craiova, Cluj, Sibiu sau Lugoj, dar și în Germania. Acolo se realizează grafica ce va permite platformei să fie folosită și ca suport didactic.

Tinerii din Timișora au investit până acum 60 000 euro pentru a schimba destinul online-ului și vor să își lanseze proiectul pe Kickstarter, o platformă care sprijină inovațiile de orice gen.  Dacă Destiny va fi votat, va obține și o finanțare de 250.000 euro. În aceste condiții, vă veți putea crea un cont pe noul site în vara anului viitor.

Românii, creatori de jocuri populare în toată lumea

Puține companii de gaming mobil sunt la fel de apreciate (atât de utilizatori cât și de investitori) și cunoscute precum King. King este o companie de jocuri fondată în 2003, în Stockholm, Suedia. În lume sunt cinci studiouri: Stockholm, Malmo, Barcelona, Londra şi Bucureşti. În luna iunie a acestui an, cei de la București au lansat un joc nou care a convins deja între 10 și 50 de milioane de persoane să-l instaleze. Se numește AlphaBetty Saga și, spre deosebire de Bubble Witch sau Candy Crush, acesta are și o latură educativă.

Conceptul nu era unul nou, ci a existat sub forma unui joc web înainte să prindă viață pe mobil. Jocul se aseamănă din foarte multe puncte de vedere cu Cany Crush. Dar în loc de perechi de bomboane de același tip, formezi grupuri de litere care alcătuiesc cuvinte.

Dronă care va schimba viața pe Stația Spațială Internațională

Ultima realizare din lista noastră este o dronă. NASA a organizat în urmă cu ceva vreme o competiție, în cadrul căreia participanților li s-a cerut să creeze o aplicație pentru mobil, un soft sau un echipament tehnic care ar putea contribui la misiunile de explorare a spațiului și la îmbunătățirea calității vieții pe Pământ.

Juriul „NASA International Space Apps Challenge” a selecționat proiectul echipei din Cipru, din care face parte și Adrian Cârlan, și alte cinci dintre cele 950 de proiecte din 135 de țări. Proiectul intitulat „ArachnoBeeA” și constă în construirea unei droneutilitare pentru o stație spațială, cu rolul de a transporta mărfuri, utilaje și echipamente.

Adrian Cârlan a explicat că Arachnobeea este „o dronă utilitară ce poate fi folosită de membrii echipajului de la bordul stației spațiale ISS”. „Designul fiind modular, poate fi adaptat oricăror condiții de lucru. Astfel, în ambient presurizat se poate deplasa folosind cele patru rotoare (albina), iar în spațiile depresurizate cu ajutorul celor patru membre (păianjen).